Prof. Sorin Mureșanu
Se știe, Dobrogea a suferit înaintea restului țării experiența dramatică a eșecului campaniei românești din 1916 în „Războiul Întregirii”. Evoluțiile de pe fronturile occidental, balcanic, rusesc, insuficiența forțelor și dotării tehnice a armatei române, erori tactice grave de conducere a operațiunilor militare în Cadrilater, calitatea trupelor și comandamentului rusesc aliat dislocate în Dobrogea au favorizat puternica concentrare de forțe germano-bulgaro-turce de la sud de Dunăre, comandate de generalul August von Mackensen și eșecul rezistenței românești la Turtucaia, Flămânda, Bazargic, Cobadin, Amzacea, Topraisar. În condițiile în care trupele ruse au abandonat linia de apărare Peceneaga-Babadag, între 17 și 23 decembrie 1916 au fost ocupate Tulcea, Babadag, Isaccea, iar la 4 ianuarie 1917 era deja ocupat și Măcinul. Relatând desfășurarea operațiunilor de pe frontul dobrogean, „The Washington Herald” din 4 ianuarie 1917 consemna căderea Măcinului, „cea mai puternică fortificație din nord-vestul Dobrogei” în fața „forței teutone”. Rezistența forțelor româno-ruse timp de două săptămâni sub o adevărată „furtună de oțel” „a redus în cele din urmă parapetul la un morman de ruine”. „Măcinul a fost ultima barieră împotriva armatei teutone în Dobrogea”, consemna corespondentul de presă american, ceea ce punea sub o amenințare directă Brăila și Galațiul, „poarta spre Basarabia”. (The Washington Herald, 4 ianuarie 1917, f. 1)
Măcin era integrat astfel în „ecuația” apărării eroice românești de pe Siret, vitală pentru păstrarea ființei statale românești în campania 1916-1917.
Începea dramatica experiență a ocupației în care „dacă populația ne-bulgărească a Dobrogei a fost scăpată de exterminare totală, aceasta se datorește în mare măsură comandamentului german și în oarecare măsură celui turc”. (M. Roman, Iredenta bulgară în Dobrogea, extras din „Analele Dobrogei”, an XVI,1935, Cernăuți, Tipografia „Glasul Bucovinei”, p.10) „Se pornise o goană sălbatică după tot ce era românesc…”, rememora M. Ionescu Dobrogeanu. „Crimele, violurile, schingiuirile, arestările întrec orice închipuire omenească…S-au împușcat locuitori români pentru fapte imaginare și numai din pofta sălbatică de a omorî… S-au înființat școli primare cu profesori bulgari, civili și militari, obligând populația românească să le frecventeze. Comitetul de aprovizionare refuza să dea alimente acelora care îndrăzneau să ceară școală în limba națională…Bisericile din județ au servit de magazii, unele chiar de grajduri. Altele au fost distruse sau li s-au dat foc…” (Ionescu Dobrogeanu, Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, în „Arhiva Dobrogei”, vol. II, nr. 2/aprilie-iunie 1919, p. 186-187)
Am spicuit din relatări contemporane spre a reda ororile războiului în general și dimensiunea traumelor umane trăite de înaintașii noștri într-o zonă de impact major al operațiunilor militare din Dobrogea din urmă cu un secol.
Cu siguranță că imboldul de conștiință, de datorie morală, dar și memoria încă vie a dramelor trăite în timpul războiului au motivat inițiativa ridicării monumentului comemorativ închinat „Bravilor fii ai orașului Măcin care au pus patria mai presus decât viața lor în războiul pentru îndeplinirea idealului național 1916-18” Monumentul avea să fie ridicat în 1922 (vara anului 1923 în varianta „Luceafărului Măcinului”), la inițiativa unui comitet compus din Petru Platon- judecător, el însuși ofițer pe frontul din Dobrogea și la Oituz, N. Caragață- dirigintele oficiului poștal, Ștefan Iorgulescu- inginer conductor, T. Gabrov- avocat, Al. Chirițescu- inginer silvic, N. Trifan- secretarul „comunei urbane” și Emil Zodianu- perceptor.
Spre veșnică aducere aminte și pios omagiu al posterității, la ceasul Centenarului, cred că se cuvine prezentată lista celor 154 de eroi măcineni căzuți la datorie pe câmpurile de bătălie de la Turtucaia, Tabla Buții, Neajlov, Oituz, Mărăști, Mărășești:
Voicu Voicu, caporal, Reg. 78 Infanterie; Ioan P. Ioan, caporal, Reg. 78 Infanterie; Duduială P. Dumitru, soldat, Reg.68 Infanterie; Mihaiu Gheorghe, soldat, Reg. 78 Infanterie; Iordan Alexandru, soldat, Reg. 4 Vânători; Ioan Constantin, soldat, Reg. 13 Artilerie; Moise Marin, soldat, Reg. 78 Infanterie; Mihalcea Vasile, soldat, Reg. 20 Artilerie; Ioan Ioan, soldat, Reg. 78 Infanterie; Rusu Petrea, sergent, Reg. 78 Infanterie; Lungu Constantin, sergent, Reg. 38 Infanterie; Șerban Ilie, soldat, Reg. 78 Infanterie; Ceafalău Haralambie, soldat, Reg. 78 Infanterie; Bucur Toader, sergent, Reg. 38 Infanterie; Pantilimon Gheorghe, soldat, Reg. 78 Infanterie; Topoleanu Tudor, caporal, Reg. 38 Infanterie; Neagu P. Toader, soldat, Reg. 78 Infanterie; Gheorghe Constantin, sergent, Reg. 78 Infanterie; Răuță Ghiță, soldat, Reg. 78 Infanterie; Bolboceanu Mihaiu, soldat, Reg. 78 Infanterie; Bădescu Florea, soldat, Reg. 78 Infanterie; Chiriac Vasile, soldat, Reg. 38 Infanterie; Radu M. Ioan, soldat, Reg. 78 Infanterie; Anartase Sava, soldat, Reg. 78 Infanterie; Simion Nicolae, soldat, Reg. 5 Artilerie; Gheorghe Velicu, sergent sanitar, Reg. 33 Infanterie; Neacșu Mihail, soldat, Reg. 38 Infanterie; Munteanu Gheorghe, soldat, Reg. 78 Infanterie; Chelcan Gheorghe, soldat, Reg. 78 Infanterie; Crăescu Gheorghe, soldat, Reg. 11 Infanterie; Topoleanu Petcu, soldat, Reg. 40 Infanterie; Tulceanu Ioan, caporal, Reg. 38 Infanterie; Tudoran Nicolae, sergent, Reg. 78 Infanterie;
Bucur Toma, sergent, Reg. 78 Infanterie; Bilal Ismail, soldat, Reg. 4 Artilerie grea; Bucur Dumitru, soldat, Reg. 78 Infanterie; Bejan Constantin, soldat, Reg. 12 Infanterie; Bulgaru Ioan; Bulgaru Gheorghe; Bucur Vasile; Bărbușteanu Constantin; Barbu Nicolae; Buzea Nicolae; Buzea Dumitru;
Bulgaru Dumitru; Angheluță Marin, soldat, Col. 5 Subzistență; Alexandru Gheorghe; Alexandru Marin; Andrei Grigore; Anton Tudorache; Anton Vasile; Aramă Marin; Alexandru Gh. Toma; Antohi Gh. Culea, fost invalid; Ahmed Iusmen; Actem Ali Tatar; Aramă Gheorghe; Cavat Negip, soldat, Reg. 78 Infanterie; Coteleg Asan, soldat, Reg. 38 Infanterie; Amiși Arif, soldat, Reg 10 Miliție; Cireașă Nicolae, soldat, Reg. 1 Vânători; Coman Ioan, sergent, Reg. 33 Infanterie; Cireașă Petrea; Cireașă Ștefan; Cristea Stancu; Curjos Dima; Cătrună D-tru Costache; Ciungu Toader; Constantin Dobre; Curjos Ioan; Chiurt Suleiman Memiș; Cireașă M. Ioan; Cristea Niță; Caramfilescu Caramfil; Dabija Nicolae, soldat, Reg. 25 Artilerie; Deicu Aron, soldat, Reg. 38 Infanterie; Danciu Stanciu, soldat, Reg. 78 Infanterie; Dobre Iordan; Dinu Grigore; Durali Rasim;
Enache Iordan; Fote Alexandru; Gheorghe Gheorghe, soldat, Reg. 38 Infanterie; Gogoneț Dumitru, soldat, Arsenalul armatei; Gamulea Vasile, soldat, Reg. 73 Infanterie; Gheorghișan Radu, soldat, Reg. 78 Infanterie; Grigore Petcu; Gelal Arif-Neazim; Gurjos Ioan; Gheorghe Agapie Stan; Gheorghiadis Jeles; Huseim Izet, soldat, Reg. 78 Infanterie; Huseim Sali Ceauș; Huseim Sali Salim; Haimovici Herșcu; Ismail Himet, soldat, Reg. 78 Infanterie; Ion Marin; Ion Nicolae, soldat, Reg. 78 Infanterie; Ivanciu Gheorghe, soldat, Reg. 78 Infanterie; Ion Stancu; Ibraim Cara Denis; Ionescu P. Cristea; Ionescu P. Dumitru; Ion A. Barbu, fost invalid; Ionescu Dumitru; Ismail Sali Ceauș; Ismail Murat Tatar; Jalea Ion; Lungu Sandu, soldat, Reg. 78 Infanterie; Memet Omer, soldat, Batalionul 10 Milițieni; Mihalcea Ion; Marin Gh. Ion, caporal, Reg. 39 Infanterie; Mustafa Ibraim Boșneag; Neculai Dumitru, soldat, Reg. 78 Infanterie; Nițu Gheorghe, soldat, Reg. 78 Infanterie; Neagu Ene; Osman Amet, soldat, Reg. 78 Infanterie; Omer Nazif, soldat, Reg. 78 Infanterie; Pantelimon Dumitru, soldat, Reg. ; Rădulescu Nicolae; Sprânceană Ion, soldat, Reg. ;Stoian Constantin, caporal, Reg. 10 Călărași; Sărdărescu Mincu, soldat, Reg. 38 Infanterie; Surdu Zainea, soldat, Reg. 38 Infanterie; Sprânceană Dumitru, soldat, Reg. 78 Infanterie; Sularof Dumitru, caporal, Reg. 1 Pontonieri; Stoianof Vladimir; Sali Huseim; Surdu Gh. Vasile; Soare Tudorache;
Surdu Ioan; Staicu Dumitru; Tănase C. Dumitru, soldat, Reg. 38 Infanterie; Toader Ion, soldat, Reg. 73 Infanterie; Toader Mincu, soldat, Reg. 78 Infanterie; Tase Mitu, soldat, Reg. 33 Infanterie;
Tulceanu Ilie; Țigănuș Ganciu; Vasile Ion, caporal, Reg. 78 Infanterie; Voicu Oprea, soldat, Reg. 78 Infanterie; Vasile Chrică; Vanghele Niță; Vasile N. Dumitru; Vădineanu Stoian; Vulpe D. Enache; Vulpe St. Ion; Vulpe L. Gheorghe; Vasile L. Anastase; Zlate Petcu, soldat, Reg. 38 Infanterie; Amiș Arif;Durali Rasim.
Același mozaic etnic îl regăsim și în lista invalizilor și orfanilor de război, dovadă a diversității etnice din Măcinul anului 1918, dar și a înțelesului suveran al datoriei față de țara natală sau de adopție și tragismului universal al războiului, dincolo de apartenență etnică sau confesională:
Invalizi de război:
Breazu Mihaiu; Dulma Ioan, soldat, Reg. 78 Infanterie; Gheorghe Vasile, caporal, Reg. 38 Infanterie; Gheorghe Gheorghe, soldat, Reg. 51 Infanterie; Ibraim Zecheria; Mititelu Ilie, soldat, Reg. 78 Infanterie; Milea Gheorghe, soldat, Reg. 38 Infanterie; Psaropol Hristu, caporal, Reg. 33 Infanterie; Pavel Pușeanu; Radu Mihaiu, soldat, Reg. 78 Infanterie; Surdu Zamfir, sergent, Reg. 30/5 Obuz; Surdu Constantin, soldat, Reg. 38 Infanterie; Staicu Ilie; Stan Nicolae; Topoleanu Nicolae, sergent, Reg. 38 Infanterie; Tudor Dumitru; Vasile Radu, soldat, Reg. 38 Infanterie.
Orfani de război:
Cireașă I.M. Cristu; Curjos Dima Vasile; Curjos Dima Petcu, orfan de tată și mamă; Dinu Gh. Nicolae, orfan de tată și mamă; Durali Razim Zechia; Enache Stancu Cristea, orfan de tată și mamă; Munteanu Gh. Rozina; Munteanu Gh. Anica; Moise Marin Anica; Moise Marin Dobrița;
Pantilimon D-tru Chiru; Pantilimon Gh. Ștefan, orfan de tată și mamă; Cristu I. Radu, orfan de tată și mamă.
(Transcriere cf. N. Munteanu-Sculeni, Monografia Măcinului, Tipografia „Minerva”, 1930, pp. 59-60; 23-27)
Ororile războiului și disperarea locuitorilor ruinați din Măcinul devastat explică probabil și atitudinea extremă a unor localnici, îndată după retragerea trupelor de ocupație, de jefuire a sediului școlii, transformat ad-hoc de armata română în spital și utilizat ca atare și de ocupanții germano-bulgari. Umilințele și frustrările acumulate în timpul ocupației (1917-1918) erau refulate într-un gest extrem. Spitalul „Titus Rascanius”, amintind de un medic al garnizoanei romane din antichitate, construit în 1886 și amplasat atunci pe locul actualei biserici din centrul orașului, fusese distrus în timpul confruntărilor militare. Iată de ce, în 1928 era încă actuală preocuparea de reconstrucție a acestor edificii, printre notabilitățile locale dedicate acestei misiuni consemnând pe Trifan Gabrov, Pericle Antonescu (proprietarul clădirii devenite reper geografic pentru localnici, „la Piri”), preotul C. Gherghișan, Ivănică Ilie, Radu Cătrună, Șt. Vulpe, Marin Borcănea, D.V. Breazu, Diacu Gândac, Șt. Stoianof, N. Mitef, Hamid Eiub, Ițic Axinfeld, Ene Topoleanu, Gh. V. Vanghele, spre a aminti doar câțiva ale căror nume au încă rezonanță în familiile măcinene. (Ibidem, p.45)
Biserica ”Sf. Apostoli Petru și Pavel”, ctitorită la 1834, și refăcută în 1876-1878, a pretins, de asemenea, lucrări de reparații cărora avea să se dedice părintele Constantin Ghinescu. El este cel prin strădania căruia avea să se realizeze mai târziu, în 1927-1929, și pictura în frescă a bisericii, executată de pictorul Gh. Eftimiu.